Referat Biotehnologii De Obtinere A Proteinei Furajere Utilizand Microalgele

  • Nota 10.00
  • 0 comentarii
  • Publicat pe 26 Aprilie 2017

Descriere Referat

Extras din referat

    Cultivarea algelor în laborator are deja o tradiţie care depăşeşte 130 de ani. Iniţial, această preocupare a fost legată în principal de studiile referitoare la fiziologia plantelor în general, la nutriţia minerală şi fotosinteza în special. Treptat, algologia experimentală s-a dezvoltat puternic, devenind un domeniu important al biologiei vegetale în ansamblul său. în prezent, se pot distinge mai multe categorii, respectiv etape de lucru în realizarea culturilor de laborator, după cum urmează:
  • Culturi brute
  • Culturi monoalgale
  • Culturi pure, lipsite de bacterii, ciuperci sau protozoare
  • Culturi intensive
    Culturile brute reprezintă prima etapă de cultivare a algelor în laborator. În esenţă, ele sunt reprezentate de probe (fragmente) preluate dintr-o biocenoză naturală şi transferate în condiţii de laborator. Aici, proba respectivă se poate diviza în mai multe părţi, la fiecare fiind apoi adăugate anumite substanţe nutritive sau chiar medii complete, în funcţie de specificul biocenozei iniţiale şi de scopurile urmărite. Se recomandă ca o porţiune din proba iniţială să fie fixată, urmând a oferi informaţii referitoare la compoziţia iniţială a comunităţilor de alge. Ulterior, aceste culturi brute, care, de regulă conţin mai multe specii (dar nu toate speciile existente iniţial în agrocenoza respectivă), servesc drept sursă pentru izolarea unor specii de alge, ce urmează a deveni “culturi monoalgale”. Pentru izolarea algelor dintr-o cultură brută se folosesc mai multe metode, dintre care amintim:
  • Separarea unor celule/colonii din populaţii naturale cu ajutorul unor tuburi capilare din sticlă, foarte subţiri, care preiau numai o mică parte din comunitatea iniţiala, uneori chiar numai câteva celule, cenobii sau colonii
  • Utilizarea metodei diluţiilor succesive, prin care este redusă foarte mult densitatea numerică a comunităţii iniţiale de alge, realizând-se totodată o “dispersare” a populaţiilor de alge în mediul nutritiv respectiv. Se poate ajunge la situaţia prezenţei unei singure celule într-un ml.
  • Utilizarea unor medii nutritive selective , adaptate cerinţelor unui anumit grup de alge
  • Folosirea unor dispozitive micromanipulatoare, care permit prelevarea, sub microscop, a unor celule/colonii precise (fie din probe luate din natură, fie din culturi brute, pe medii lichide sau pe medii cu agar) şi trecerea lor în condiţii de cultură
  • Centrifugare fracţionată (care permite, în oarecare măsură, eliminarea bacteriilor)
  • Tehnica inoculării în agar adânc şi separarea speciilor pe baza mişcărilor foto- şi geotactice 
  Culturile monoalgale

    Culturile care conţin o singură specie de alge reprezintă cea de a doua etapă în dezvoltarea culturilor de laborator. Ele constituie rezultatul separării dintr-o “policultură”, pe baza uneia sau mai multora dintre tehnicile de izolare enumerate mai sus, a unei singure specii de alge. Trebuie să precizăm că, pentru multe direcţii de investigare, utilizarea culturilor monoalgale ne poate asigura nivelul de precizie şi rigurozitate ştiinţifică necesar. Astfel, în majoritatea proceselor care pot constitui obiectul studiului experimental (fotosinteză, nutriţia minerală, eliberarea unor substanţe ectocrine, rata de înmulţire, productivitatea culturii etc), prezenţa în mediul de cultură a unor organisme străine, precum bacteriile, micromicetele sau chiar unele protozoare poate determina interferenţe majore şi, în final, alterarea semnificativă a datelor obţinute. Pe de altă parte, prin consumul complementar de nutrimente, prin elaborarea propriilor ectocrine sau a altor exometaboliţi, organismele asociate algelor pot determina modificarea condiţiilor de nutriţie şi de viaţă ale algei respective şi, în final, scurtarea duratei de existenţă/folosire a culturii. În general, se poate considera că, în condiţiile cultivării la scară mare a algelor, sub cerul liber, în scopul obţinerii de biomasă, culturile de alge pot fi monospecifice, dar nu sunt, de regulă, pure.
  Culturile pure
  Aceste culturi de laborator cuprind numai o singură specie de alge şi nu conţin bacterii, ciuperci sau protozoare. Ele sunt singurele care pot oferi informaţii ştiinţifice de valoare maximă în cadrul unor cercetări aprofundate de fitofiziologie, biochimie vegetală sau de biotehnologie. Pentru obţinerea unor culturi pure se folosesc, în primă instanţă, metodele de izolare deja prezentate mai sus. Pentru purificarea culturilor monoalgale, în primul rând prin îndepărtarea bacteriilor, se folosesc unele metode specifice, precum:
  • “spălarea” culturilor monoalgale cu soluţii diluate sterile
  • tratarea cu ultrasunete sau cu raze ultraviolete
  • spălarea algelor cu soluţii dezinfectante, la anumite diluţii (fenol, hipoclorit, benzalconiumclorid, anumiţi detergenţi)
  • tratarea algelor din culturile monoalgale cu antibiotice, bacteriostatice sau micostatice
  Volumul de muncă foarte mare pe care îl implică trierea şi întreţinerea culturilor pure poate fi redus, conservând-le în stare vie, timp îndelungat, prin liofilizare, la întuneric, sau la temperaturi joase, în luminostate speciale. După diferiţi autori, aceste metode de păstrare a algelor determină slabe influenţe genetice asupra materialului biologic.
  Culturile intensive
  Creşterea intensivă a algelor în condiţii de laborator vizează în principal cercetări ce necesită obţinerea, relativ rapid, a unor cantităţi destul de mari de biomasă, fie elaborarea unor procedee biotehnologice aplicabile în acvacultură la scara mare.

Cuprins referat

Introducere
Ce este Biotehnologia?. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2
Ce este Biotehnologia în nutriţie?. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
Microalgele. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
Valori nutriționale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
Specii algale frecvent cultivate         
Chlorella şi Scenedesmus sp. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
Staurospira sp. şi Nannochloropsis oculata. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
Lithothamnium calcareum, Porphyridium sp. şi Spirulina sp. . . . . . . 12
Medii nutritive. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .14
Cultivarea algelor în condiţii de laborator. . . . . . . . . . . . . . . . . 15
Instalații de cultivare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
Procedee de recoltare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
Procedee de prelucrare a biomasei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .26
Colecții de culturi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
Concluzii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30
Bibliografie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .31

Descarca referat
  • Specificatii Referat Biotehnologii De Obtinere A Proteinei Furajere Utilizand Microalgele :

    • Tema: Biotehnologii De Obtinere A Proteinei Furajere Utilizand Microalgele
    • Tip de fisier: docx
    • Numar de pagini: 38 pagini
    • Nivel: Facultate
    • Descarcari: 0 descarcari
    • Accesari: 351 accesari
    • Nota: 10.00/10 pe baza a 0 comentarii.
    • Pret: 10 Monede
    • Pret aproximativ in lei: 40 RON (pretul variaza in functie de modalitatea de plata aleasa)
      Disponibilitate: In stoc! Comanda-l acum!
    • Taguri: biotehnologia, microalge, cultivarea algelor, instalatii cultivare,