Lucrare Grupul Si Echipa In Dinamica Companiei

  • Nota 10.00
  • 0 comentarii
  • Publicat pe 31 August 2016

Descriere Lucrare

        Termenul de resurse umane este destul de vechi, cu origini în economie dar şi în disciplina de politică economică, o subramură a economiei. Resursele umane au fost şi sunt considerate un factor de producţie. Este vorba în fapt de totalitatea persoanelor dintr-o unitate economică, întreprindere, corporaţie, forma specifică fiind aceea de management al resurselor umane, adică un sector separat ocupat în activitatea de angajare, formare, instruire, concediere sau orice altă problemă strict legată de personal.              
         Pentru o reuşită sigură în lumea afacerilor mai ales cu începere din anul 1990, trebuie să se găsească mereu noi soluţii despre cum o persoană poate deveni mai de folos, mai de valoare. Cu alte cuvinte sunt necesare investiţii serioase în oameni, aceasta fiind o cale sigură de garantare a şanselor de supravieţuire a oricărei organizaţii sau de asigurare pe viitor a unei reale competititvităţi.
        Consultanţii şi specialiştii din  domeniul muncii, patronii, managerii au ajuns la convingerea că cel mai preţios bun al organizaţiei sunt oamenii.
         Aşadar, managementul general va avea mai multe subdiviziuni în funcţie de scop, acestea devenind de-a lungul timpului domenii specializate. În rândul lor va avea un loc special managementul resurselor umane. 
        Succesul  se planifică în organizaţie prin tehnici de atragere şi menţinere a unor talente care vor fi capabile să realizeze sarcinile cele mai dificile la fel de rapid ca pe cele mai uşoare.
        Ca un scurt istoric menţionăm că perioada anilor 1985-2000 se concentrează pe dezvoltarea unor concepte culturale care duc la apariţia unei şcoli culturale reprezentată de autorii A. Athos, R Pascale. Aceştia au fost preocupaţi de descifrarea artei cunoscute sub numele de management japonez ( “The Art of Japanesse Management”). Un grup format din mai mulţi cercetători din şcoala McKinsey, o altă şcoală culturală de tip managerial, au determinat factorii de mare influenţă în managementul organizaţiei, iar aceştia sunt concretizaţi în Teoria celor 7 S: 
             - strategie (stategy) – referire la sarcinile specifice în sensul de atribuire şi segmentare a lor
             - structură (structure) - referitor la structura organizaţiei în cauză
             - sistem – (systems), sau subsisteme ale organizaţiei în interdependenţă cu funcţiile pe care le au
            -stil (style) – stil de conducere
            -surse de eficienţă (skills) – sau abilităţi deosebite, specifice
            -staff – personalul sau membrii organizaţiei
            -setul de valori supreme
            Dezvoltarea Teoriei celor 7S determină o nouă abordare asupra elementelor care constituie scheletul unei organizaţii: cei trei hard (structura, sistemul, strategia) şi ceilalţi patru soft (setul valorilor, oamenii, adică personalul, stilul şi abilităţile).
Descarca lucrare